joi, 26 iulie 2012

MODUS VIVENDI

I. când cade satelitu'
III. primum bibere deinde philosophari

văzui eu
că de la năsturelul
doamnei nuțica
nu-mi trece
depresia
sau blegeala
sau ce-o fi fost
așa că trăsei
din pivniță
un kil de țuică
d-aia veche
din butoiul de dud
de zece vedre
că de aia nouă
ți se mai apleacă dracu'
și începui bătrânește
să mai lansez 
un satelit
lângă gardul
din fundul curții
dincolo de care
curgea molcom 
styxul
după ce
am aranjat satelitul
pe poziție
după ce
am pus bunătate
de materie primă
muncită de mine
cu mânuțele mele
după ce
pusei apă rece
în răcitor
după ce
dădui foc
la un braț de răgălii
sub pirostrii
mă așezai pe pietroi
aprinsei o țigară
cubaneză
și începui să gust
din țoiul în care
se zbătea țuica
cea veche și aurie
ca o ființă vie
nu trecu
o minută de ceas
că în vârful ulucilor
se iți căpățâna

pământie și chelboasă
cu ochii duși
în fundul capului
cu barba rară
și hirsută
a lui charon
barcagiul

Marcel Chirnoagă  CHARON

mai bun lucru
gospodare
merge treaba
merge
merge nea charoane
da' fă-te-n coa'
ce stai acolo
cu capu-n gard
păi văz că acu' îl puseși
n-a început să cure
da' vino bre
că nu stăm noi în asta
ia de colea
d-aia de anul trecut
și-i întinsei și lui
un țoi de-o litră
el plescăi cunoscător
din buze bre
asta e aur curat
valută forte ce mai                                                                          
da' n-avuseși și tălică                                            
țoiuri d-alea de-o cinzeacă
sau ai dreptate
alea nu e bune
că ne scapă pe gât
cu totu'
și râse gâjâit
de mă trecură fiori
chiar și pe mine
care sunt obișnuit
cu gura iadului
doar stau lângă ea
ce dracu'
din două înghițituri
goli țoiul
hârâi își curăță
gâtul
și trase o flegmă
taman până-n styx
își suflă mucii
cu două dește
și-i zvârli
taman până-n styx
d-apoi mersi gospodare
se arătă el
a fi băiat salon
să-mi pregătești și mie
o juma' de matrafox
pentru când
m-oi întoarce
pentru transportul
următor
stai bre
că lucrul fără pereche
e stingher
mai ia
un țoi
mai ia
un tutun cubanez
cafea nu am
că o luă putoarea
când plecă
cu vidanjoru' ei
ai bre
plecă coana mia-miuța
ce păsărică dom'le
ce păsărică
plină de solicitudine
o codobatură
cu alură de mare doamnă
ce mai
nu se poate
îi făcuși matale vreun pocinog
crez că ținea
în felul ei
la tine
lasă nea charoane
că se întoarce ea
îi făcui
că sunt și eu om
ce dracu'
nu-mi spune ea
ce să fac în bătătura mea
eu nu dorm în șanț
eu nu o tai cu toporu'
da' să nu crează
că eu sunt
glugă de coceni
ei ai dreptate și matale
țâpa cam tare
coana mia-miuța
când o apucau dracii
de se auzea
taman până în
cercul al cincilea
ba chiar până-n
al șaselea cerc
se trezea
talpa iadului
și bolborosea
davai mitraliera
niemțî pa ulițâ
bătrânul dante
alighieri
surd bocnă de acum
se trezea și el
din moțăială
zbierând că
îl strigă beatrice
cerber
cerber coane
urla a morțiu
ce mai
are plămân
coana mia-miuța
apropou
mai zise charon
apropou
și bine că-mi adusei aminte
să-ți dau un cățelandru
că a fătat
griva mea
s-a luat oadată
după mine la servici
și s-a cățelit
cu cerber
n-a ieșit el
cu trei capete
da' două tot are
și e și economicos
mănâncă puțin
chiar dacă are
două guri
Marcel Chirnoagă  CERBERUS
are o singură burtă
da' îți dai cu seama
că latră cât doi

bine nea charoane
și eu apropou
de cafea jacobs
și de tutun cubanez
când treci cu barca în sus
să țiu minte
să-ți dau matale niște bani
să-mi cumperi
din târg
că vezi și mata
câtă treabă am
hai zău
că fac cinste
lasă bre
că mi le plătești
când ți le aduc
la întoarcere ce crezi
că nu am eu bani
și-mi arătă săcoteiul
plin cu orți
ortul e mai tare
ca leul
ca euro
ca dolarul
ca lira sterlină
ca francul elvețian
vezi te-o pune dracu'
să mai iei credit
pentru nevoi personale
sau măcar fă-l în orți
da' stai nițel
am câteva suflete
în barcă
să le dau o preocupare
că ăștia fac prostii
și-mi răstoarnă barca
hai suflețeilor
și suflețelelor
ia împrăștierea
pe mal și
făceți-vă-ncoa'
cu câte o cârcă
de răgălii
că domnu' face cinste
sufletele care
se dăduseră demult
jos din barcă
și o puseseră
de-un lapte gros
lângă gardul meu
o zbughiră pe mal
și într-o minută de ceas
veniră
cu câte o cârcă de răgălii
și-mi făcură o șiră
ca să-mi ajungă
și pentru sateliții
pe care o să-i lansez la anu'
dacă oi mai trăi
ia acu'
doi câte doi
dați-vă pe lângă satelit
și trageți pe nas
să mă duc să iau
câteva păhăruțe din casă
d-alea mici bre
nu le trebuie
ei sunt spirite bre
le ajunge mirosul
avea dreptate
unele spirite
mai slabe de țâțână
se clătinau vizibil
niște sufleței
o dăduseră pe
lume lume
soro lume
ba unul chiar încercă
să ciupească de cur
o suflețică ce părea
mai durdă
da' de unde cur
doar umbra lui
da' de unde dește
doar umbra lor
și a naibii
chicotea așa provocator
ei omul vine
stă oleacă
bea un țoi
da' mai și pleacă
oftă charon
dând să se ridice
stai bre
un' te duci
că ne luarăm cu treaba
și nici n-am stat de vorbă
și pe asta nouă
nici n-o gustarăm
pusei într-o jumate
o legai de gât
cu o sfoară
și bâldâbâc cu ea
în fântână
să se răcească
pentru că
nea charoane
caldă
numaidecât
te ia de nas
până să se răcească jumatea
umplui litrele
de la țuțuroi
ne aeșzarăm pe pietroaie
și începurăm
să filozofăm
ce ți-e cu
viața omului
trăiește ce trăiește
și-odată hâț
se rupe ața
de pe mosor
te culci seara
sănătos
și te trezești dimineața
mort
și uite așa
numai vorbe adânci
uite ăla
și uite ăla
îmi povesti nea charon
câteva cazuri
de ți se zbârlește părul
și ți se face pielea
ca de găină pe tine
uite ăla
slab de țâțână
beat mort
l-a dat muierea afară
s-a culcat în șanț
la poartă
noaptea a fost
o rupere de nori
și l-a luat apa
a murit ca un pui
de porumbiel
n-a știut nimic
așa moarte 
să tot ai
ăia doi șturlubatici
nu vezi
ăla de vrea 
s-o ciupească de cur
pe aia
se țineau și-n viață
i-a prins bărbatul ăleia
și i-a tranșat cu toporu'
p-amândoi
el a înfundat ocna
și pe ei uite-i
da' vezi mata de te minunează
că nu se mai vede
nici o tăietură
doar atâta că nu mai e
nici cur și nici dește
doar umbrele lor
și năravurile fiecăruia
și uite-așa
vorba-vorba
trecură orele
ca o minută de ceas
pe cer se fugăreau
vălătuci de nori
stelele sclipeau ciudat
în peticele de senin
lăsate de vălătuci
când se înghesuiau
unii în alții
lângă gard
din grămada sufletelor
de-a valma adormiților
robilor tăi doamne
se ridica un sforăit ușor
ce să facă și preaînaltul
e obligat să facă
și el concesii
îi mai scapă și el
în paradis
în eden
în rai care va să zică
iadul
infernul de 
e supraaglomerat
numărul păcătoșilor 
crește exponențial
pe când în rai
sunt încă ținuturi virgine
situația este tragică
Marcel Chirnoagă      DANTE

și în purgatoriu
aglomerația este
infernală
unii așteaptă de sute de ani
să se facă un loc
în infern
dar cum să se facă
dacă acolo e 
un capăt de drum
se aude că se deschide 
un iad nou
pe o planetă îndepărtată
dar e mai greu cu transportul
aș ieși și eu în penzie
bătrâna mea luntre aș casa-o
că după atâția ani de servici
mi-o da-o mie preaînaltul
sau preajosnicul
că nici nu mai știu care mi-e șef
aș sta toată ziua în ea
dând la pește în styx
gata gospodare
vorbă lungă
sărăcia omului
și dădu să iasă pe poartă




IV  all's well that ends well



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu